Pe 21 iunie 2010 a intrat in vigoare Ordonanta de Urgenta 50/2010 privind creditarea populatiei, act normativ ce transpune in legislatia nationala o directiva europeana adoptata de institutiile UE  inca din 2008.

Promovata de Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului, noua norma, in forma in care s-a decis adoptarea sa, nu este intru totul pe placul bancilor. Principalul motiv de nemultumire il reprezinta aplicarea retroactiva a prevederilor sale, ceea ce implica pentru institutiile bancare modificarea tuturor contractelor de credit incheiate cu clientii pana acum. Modificarile ar trebui sa fie puse in aplicare prin acte aditionale in termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a ordonantei de urgenta, adica aproximativ pana in luna septembrie 2010.

In principal, ceea ce aduce nou pe piata romaneasca acest act al Guvernului, este limitarea si chiar eliminarea comisionului de rambursare anticipata a creditului. Bancile sunt de acum obligate sa nu mai perceapa niciun fel de penalizare sub forma de comision la restituirea inainte de termen a unui imprumut cu dobanda variabila. Pentru creditele cu dobanda fixa, comisionul a fost redus la maximum 1% in cazul in care perioada ramasa pana la scadenta este mai mare de un an, si la 0,5% pentru periade mai mici de 12 luni.

Ordonanta de urgenta 50/2010 reglementeaza, de asemenea, si alte chestiuni implicate de relatia contractuala dintre client si banca. In calitatea sa de consumator, clientul va putea de acum sa renunte la un contract de credit in termen de 14 zile, fara a fi nevoie sa-si motiveze decizia. Tot in favoarea acestuia s-au decis o serie de reguli cu privire la publicitatea la produsele bancare de creditare, precum si o mai buna informare a clientului asupra angajamentelor care decurg dintr-un contract de credit incheiat cu banca.

Totusi, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, tempereaza entuziasmul ocazionat de schimbarea normativa, despre care spune ca “se va aplica deocamdata foarte greu”.

“Nu vad situatii in care oamenii care au luat credite se vor repezi sa le plateasca anticipat. S-ar putea sa fie nevoie de refinantare, dar la refinantare sunt probleme foarte mari, pentru ca eu ma uit in situatiile privind clientii bancilor. Sunt foarte putini cei care mai au acum sanse sa poata lua un credit pentru ca sunt conditii nefaste la noi si in toata lumea”, atrage atentia consilierul guvernatorului Isarescu.

Adrian Vasilescu a mai subliniat si faptul ca ordonanta “nu este o lege bancara si nu este in favoarea bancilor”, ci reprezinta “o masura potrivit bunelor practici europene”, care il vizeaza pe consumatorul de bani ca pe orice consumator de oricare alte produse.

Cum se ştie deja, programul „Prima Casă” în prima sa fază experimentată în 2009, nu a adus mari beneficii dezvoltatorilor imobiliari. Nici „Prima Casă II” nu pare pentru moment să aibă mai mult succes în încurajarea construcţiei de locuinţe. Tranzacţiile cu apartamentele vechi au mers cel mai bine până acum, în special datorită plafonului de garanţie prea mic pentru un apartament într-un ansamblu rezidenţial nou. În a doua fază a programului, Guvernul a încercat să corecteze aceste neajunsuri, mărind plafonul garantat pentru locuinţele noi, însă rezultatele încă nu se văd.

Confirmarea acestei realităţi vine din partea reprezentanţilor sectorului afectat, cel al construcţiilor. Mihai Rohan, preşedintele patronatului din industria cimentului CIROM, a vorbit într-o emisiune TV despre „invizibilitatea” programului Prima Casă în ceea ce priveşte stimularea construcţiilor.

„Cererea de case este foarte mare. Eu vă spun că în România lipsesc circa un milion de case, de apartamente. Sunt oameni care stau şi aşteaptă de multă vreme să-şi construiască, sunt tineri foarte mulţi care nu mai au unde sta”.

În Bucureşti, estimează Mihai Rohan, preţul construcţiilor variază între 8-900 euro şi 2.000 euro pe metru pătrat, în funcţie de zonă. Fără a lua în considerare terenul, preţul poate scădea chiar până la 400 de euro, a mai adăugat acesta, însă la o altă calitate a finisajelor.

Potrivit reprezentantului CIROM, cumpărătorii şi dezvoltatorii sunt prinşi într-un joc de-a „şoarecele şi pisica”: „Fiecare aşteaptă ca celălalt să cedeze nervos. Populaţia aşteaptă ca dezvoltatorii să mai scadă în continuare preţurile, dezvoltatorii aşteaptă ca populaţia să ia credite”. Mingea pare a fi în terenul băncilor, însă, dincolo de câştigul de imagine, programul Prima Casă nu este foarte rentabil pentru bancheri. Aceştia se aşteaptă, de fapt, ca o viitoare creştere a Euribor să compenseze lipsa unui profit substanţial prin acordarea de credite ipotecare garantate de stat.

A doua etapă a programul Prima Casă a stabilit două măsuri, care cel puţin în intenţie sunt menite să încurajeze dezvoltatorii şi sectorul construcţiilor. În primul rând, a mărit plafonul de garanţie pentru apartamentele noi, de la 60.000 euro la 70.000 euro (cu menţiunea că prin locuinţă nouă se înţelege tot ceea ce este construit sau are autorizaţie de construcţie începând de la data de 15 februarie 2010). În al doilea rând, a stabilit şi o garanţie de maximum 75.000 euro pentru construcţia de locuinţe, în regim individual sau asociativ, cu condiţia ca unul dintre asociaţi să deţină în proprietate terenul pe care va fi ridicată construcţia.